Câte simţuri are omul?

Cel mai corect răspuns la această întrebare ar fi cel puţin nouă. Cele cinci cu care suntem toţi familiarizaţi sunt cele propuse iniţial de Aristotel acum 2400 de ani: văzul, auzul, mirosul, pipăitul şi gustul. Nu s-a stabilit cu exactitate un număr de simţuri deoarece neurologii atribuie simţului definiţii diferite. Dar pentru ca un simţ sa existe trebuie sa existe şi un receptor. Pentru a ne face o idee cam căte simţuri are omul trebuie să catalogam receptorii.

În ochii, avem doi receptori atribuiţi simţului vizual (ophthalmoception), unul care percepe intensitatea luminii şi funcţionează bine în condiţii de luminozitate redusă, iar celălalt identifică culorile şi are nevoie de o lumină intensă pentru a putea fi activat. Există dispute în legătură cu aceşti receptori, neuroanatomiştii considerănd că aceştia reprezintă de fapt, doua simţuri având în vedere că ei percep lucruri diferite.

În ureche avem un receptor ce percepe sunetele, mai exact vibraţiile propagate prin aer, iar el reprezintă simţul auditiv (audioception), şi mai avem senzori ce detectează orientarea dumneavoastră în câmpul gravitaţional, el fiind răspunzător cu simţul echilibrului, acesta numindu-se equilibrioception.

În piele sunt cel puţin cinci receptorii ce activează simţuri ca:

• Simţul tactil sau mechanoreception, care este activat de neuro-receptori aflaţi, în general, în piele, în foculii de păr, în limbă, şi în gât.
• Simţul temperaturii sau thermoception, care este reprezentat de doi receptori, unul care percepe caldura, iar celălalt care percepe frigul.
• Simţul durerii sau nociception,  care este reprezentat de un receptor cutanat (aflat în piele), cât şi de alţi doi receptori, somatic (articulaţii şi oase) si visceral (organele corpului).
• Simţul presiunii, care este activat de o varietate de receptori de presiune.
• Simţul mâncărimii, care este activat de unii neuroni specifici mâncărimii aflaţi atât în piele cât şi în şira spinării.

În nas avem aproximativ 388 de receptori chimici ce sunt responsabili cu simţul olfactiv (olfacoception), fiecare dintre aceşti receptori legându-se de câte o caracteristică specială a fiecărei molecule.

Pe limbă avem receptori ai gustului denumiţi muguri gustativi care sunt concentraţi pe partea superioară a limbii. Aceştia ne dau simţul gustativ (gustaoception). Senzaţia de gust poate fi clasificată în cinci gusturi de bază: dulce, amar, acru, sărat şi umami. 

Pe lângă acestea mai dispunem şi de simţul kinetic sau proprioception, ce oferă informaţii cortexului pariental al creierului despre poziţia relativă a părţilor corpului, şi multe alte simţuri ca cel al timpului, al foamei, al setei, al stomacului plin, al nevoii de urinare sau defecare, al emotiei (atunci când ne ruşinăm), etc...

Dar, totuşi, pe lângă această multitudine de simţuri de care dispunem se pare că omul cel mai mult duce lipsă de bunul simţ. Trăiesc cu speranţa că poate asta se va schimba cândva...

Pe final am să vă las să vă delectaţi cu un joc conceput de către cei de la BBC, Senses challenge, unde va trebui să rezolvaţi contra timp un număr de 20 de puzzle-uri legate de simţurile umane. Mult succes!

Surse: wikipedia, health.howstuffworks