Erori medicale intalnite in filme

Daca ai avea cunostiinte in domeniu, ai fi uimit cat de multe erori medicale se gasesc in filmele sau in serialele tv. Dar, filmul este fictiune iar acesta-i farmecul Hollywood-ului, de a  accentua dramatismul. Metodele folosite in filme nu sunt tocmai corecte si pot induce usor in eroare persoanele ce tind sa confunda filmul cu realitatea, iar acestea sunt in numar destul de mare. Va prezint in cele ce urmeaza o lista cu cele mai frecvente si grave erori medicale. Binenteles ca nu am sa le includ si pe cele evidente, cum ar fi intrand intr-o operatie fara masca de protectie sau purtant stetoscopul pe dos, etc...

Scoaterea imediata a unui glont dintr-o plaga impuscata

Vedem asta cel mai adesea in filmele western sau in Rambo I, unde aceasta manevra este considerata o metoda de salvare a vietii persoanei respective. Persoana in cauza ia o gura de whiskey dupa care strange cu dintii cureaua infasurata deasupra ranii si incearca scoaterea glontului cu ajutorul unui cutit sterilizat deasupra unui foc. In realitate, doctorii nu sunt ingrijorati de prezenta glontului in corpul victimei, ci mai degraba de leziunile provocate de acesta la intrarea sau la iesirea din organism. In cazurile cand glontul sau fragmente din acesta se afla in apropierea vaselor mari de sange, nervilor sau incheieturiilor, doctorii indeparteaza aceste obiecte straine deoarece ele pot migra si cauza leziuni grave cat si intoxicatie cu plumb. Dar, in general, fragmentele de plumb din tesuturile moi sunt inconjurate de tesut fibros si prin urmare devin inerte.

Punerea la rece a unui deget amputat

In filme vedem ca imediat dupa producerea unei amputari, degetul sau un alt membru al corpului amputat este pus intr-o lada frigorifica sau intr-o punga cu gheata, etc. Cu toate ca este recomandat ca membrul amputat sa fie tinut la rece si intr-un mediu steril, inghetarea acestuia provoaca daune ireparabile celulelor, mai ales daca acesta intra in contact direct cu gheata.

Amneziile

Amnezia este una din temele preferate aleasa de scenaristii atunci cand vor o intorsatura neasteptata. Lista filmelor ce includ aceasta metoda este una destul de mare cu fime gen, „The Bourne identity”, „Total recall”, „50 first dates” sau „Eternal sunshine of the spotless mind”. Amnezia din viata reala este mult diferita fata de cea din filme, aceasta fiind cel mai bine definita ca fiind esecul preluarii informatiilor sau plasarea acestora intr-un anumit context. Ea foarte rar sterge memoria tuturor evenimentelor din trecut. Pierderea memoriei este de obicei temporara si implica doar o mica perioada din viata respectivei persoane. Clasificarea amneziilor:

• Amnezia globala tranzitorie – pierderea brusca, completa, de scurta durata sitrecatoare a memoriei.
• Amnezia anterograda – incapacitatea de fixare a evenimentelor recente, in urma unei traume.
• Amnezia retrograda – stergerea amintirilor anterioare unei traume.
• Amnezia lacunara – este caracteristica starilor confuzive, ea fiind pe o perioada limitata si relativ scurta
• Amnezia traumantica – este cauzata de probleme cerebrale caurmare a unei lovituri puternice la cap si este adesea temporara.
• Psihoza Wernicke-Korsakoff – este cauzata de consumul excesiv de alcool, fiind insotita de probleme neurologice.
• Amnezia trecatoare – este declansata de evenimente pe care o persoana nu le poate procesa.
• Amnezia infantila – incapacitatea unei persoane de a-si aminti evenimente din primii ani de viata.
• Amnezia posthipnotica – uitarea evenimentelor din timpul hipnozei.

Aplicarea unui bandaj de compresie

Cand cineva sangereaza mai serios in filme, i se aplica un bandaj de compresie deasupra sau dedesubtul ranii. Aceasta procedura este foarte controversata printre experti deoarece afecteaza iremediabil membrul ranit, iar prin impiedicarea circulatiei sangelui se permite  acumularea substantelor toxice, iar atunci cand fluxul sanguin este restabilit, aceste substante pot pune viata in pericol. Multe tari au interzis aceasta interventie, echipajele medicale folosind bandajul de compresie doar in cazuri extreme.

Imobilizarea unei persoane cu ajutorul unei carpe cu cloroform

Cu totii am vazut in multe filme cum personajul negativ incapaciteaza o persoana venind din spatele acesteia si astupandu-i caile respiratorii cu ajutorul unei carpe ce contine un produs chimic, aceasta lesinand instantaneu. Despre ce produs chimic este vorba?

Se pare ca exista doar doua posibilitati:

• Cloroform – vaporii de cloroform prin inhalare determina pierderea cunostintei si reducerea sensibilitatii la dureri. Efectul acestuia se face simtit abia doar dupa cateva minute bune.
• Eter – a fost folosit ca anestezic si pentru tratarea astmului. La fel ca si cloroformul efectul acestuia nu se produce instantaneu.

Resuscitarea

Scenele care implica resuscitarea unei persoane sunt probabil cele mai des intalnite in filme dar si cu cele mai multe erori. De exemplu, in multe filme procedura de resuscitare este prea inceata. Viteza corecta este de 100 bpm. Apoi, ratia dintre compresia pieptului si ventilatie este de 30 la 2 si nu de 3 la 1 sau 3 la 2 cum apare in unele filme. Scopul defibrilarii este acela de a stabiliza miocardul in momentul in care contractiile sunt necoordonate, provocand probleme in circulatie, si nu in cazul asistolei, adica in lipsa activitatii inimii, cand un defibrilator fiind atunci inutil pana cand resuscitarea cardio-pulmonara nu reda un pic de activitate inimii. Alta greseala este durata reanimarii, aceasta fiind de macar 45 de minute si de maxim cateva ore, nu de cateva minute cum este in filme.

Surse: listverse.com, amnezia.ro