Etapele somnului

Odată cu invenţia electroencefalografului (EEG), Hans Berger înregistrând în anul 1924 prima electroencefalogramă umană, oamenii de ştiinţă au putut studia ce se întâmplă mai exact atunci când dormim. În anul 1950, Eugene Aserinsky, un student la University of Chicago, a reuşit cu ajutorul acestui aparat să descopere ceea ce noi numim acum somnul REM (Rapid Eye Movement). De-a lungul timpului, studiile efectuate au arătat că somnul oamenilor trece printr-o serie de etape, creierul afişând mai multe modele de unde cerebrale cu caracteristice unice. Aceste etape se împart în două categorii:

1. Somnul NREM (Non-Rapid Eye Movement) cunoscut ca şi somnul liniştit.
2. Somnul REM (Rapid Eye Movement) cunoscut ca şi somnul activ.

În fiecare noapte creierul trece prin cinci etape ale somnului, primele patru făcând parte din somnul NREM, iar ultima reprezentând-o somnul REM. Durata acestor etape este de aproape 90-110 minute, aşa că dacă dormiţi opt ore pe noapte veţi avea parte de cinci cicluri complete de somn. Dar să vedem ce anume se petrece în cele cinci etape ale somnului.

Prima etapă

Această primă etapă reprezintă tranziţia creierului de la undele alfa ce au o frecvenţă de 8-13 Hz, la undele teta ce au o frecvenţă de 4-7 Hz. În această etapă somnul este unul foarte uşor, trezindu-vă foarte repede din acesta. Veţi începe să pierdeţi tonusul muscular ceea ce vă poate cauza spasme şi puteţi avea parte de halucinaţii hipnagogice. Această etapă mai face tranziţia din starea de veghe în cea de somn şi poate dura între 5 şi 10 minute, fiind de astfel cea mai scurtă dintre toate etapele.

A doua etapă

În această etapă, cu toate că undele creierului îşi reduc frecvenţa tot mai mult, ele produc totuşi mici explozii de unde rapide şi ritmice cunoscute sub numele de unde sigma sau ace de somn ce au o frecvenţă de 11-16 Hz şi nişte unde numite K-complex reprezentate de vârfuri negative de voltaj mare. În timpul acestei etape temperatura corpului şi activitatea musculară încep să scadă, ritmul inimii incetineşte, iar conştientizarea mediului extern dispare. Această etapă ocupă aproximativ 45-55% din somnul total al unui adult.

A treia etapă

Această etapă este reprezentată de începutul somnului adânc. Din această etapă este greu să te trezeşti, iar atunci când o faci te vei simţi confuz preţ de câteva minute. Undele creierului scad până la undele delta ce au o frecvenţă de 0.5-4 Hz, aceasta fiind cea mai mică frecvenţă pe care o veţi experimenta. În această etapă pot apare parasomniile, spaimele nocturne şi somnambulismul.

A patra etapă

Această etapă este asemănătoare cu etapa a treia şi este reprezentată tot de somnul adânc. Dacă la etapa a treia valorile undelor delta erau prezente într-un procent de 20-50%, atunci în această etapă undele delta vor fi prezente într-un procent de cel puţin 50%. Această etapă vă reîncarcă cu energie atât fizică cât şi mentală şi fără îndeajuns somn în această etapă nu vă veţi simţi odihnit de dimineaţă.

A cincea etapă sau somnul REM

Aceasta este etapa în care visaţi. Ea este caracterizată de mişcările rapide ale ochilor (REM), o rată crescută a respiraţiei şi de o activitate crescută a creierului. Somnul REM mai este cunoscut şi ca somnul paradoxal deoarece în timp ce creierul şi alte funcţii şi organe ale corpului prezintă o activitate crescută, muşchii devin tot mai relaxaţi, iar cei voluntari paralizează. Dacă sunteţi treziţi din somn în această etapă, atunci când vă culcaţi din nou veţi intra din nou în somnul REM.

După o multime de cercetări efectuate în acest domeniu s-a ajuns la concluzia că un om are nevoie de un minim de ore de somn pe noapte conform tabelului de mai jos pentru o funcţionare căt bună şi sănătoasă a organismului.

Lucruri interesante despre somn

• Recordul pentru cea mai lungă perioadă fără somn este de 18 zile, 21 de ore şi 40 de minute şi a fost stabilit în timpul unui maraton de balansoare. Deţinătorul recordului acuza halucinaţii, paranoia, vedere înceţoşată şi lagune în memorie.
• În timpul somnului NREM, elefanţii dorm în picioare, dar se întind pe jos în timpul somnului REM.
• 17 ore fără somn duce la o scădere a performanţei echivalentă cu o alcoolemie de 0.05%.
• Accidentul nuclear de la Cernobâl şi cel al rachetei spaţiale Challenger au fost atribuite erorilor umane în care lipsa de somn a jucat un rol important.
• Ceasul deşteptător natural ce îi face pe unii oameni să se trezească la o anumită oră fără ajutorul unei alarme este cauzat de o explozie a hormonului de stres adrenocorticotropină.
• Pentru a putea adormi este necesar ca temperatura corpului să scadă, de aceea nu dormim bine în timpul unei veri călduroase.
• Sforăitul apare numai în timpul somnului NREM.
• Reprizele de somn din timpul zilei îmbunătăţesc memoria, vă ajută să reţineţi lucruri importante şi scad riscul bolilor de inimă.

Surse: end-your-sleep-deprivation.com, wikipedia